Vrei un catelus
sau o pisicuta?
sau o pisicuta?
Te asteptam in fiecare sambata in parcul Obor de unde poti pleca acasa cu unul dintre protejatii nostri.
Cui ii pasa de mine?
Nu-i asa ca vrei
sa ma iei acasa?
sa ma iei acasa?
Fa un cadou special
si ajuta animalele!
si ajuta animalele!
PIERDUT sau GASIT
De ce este BINE sa iti cresti copilul alaturi de un animal de companie
site dedicat protectiei si drepturilor animalelor: caini, pisici, animale domestice sau salbatice.
Contine de asemenea informatii referitoare la vegetarianism, probleme de etica, ecologie si eradicarea saraciei.
O veste excelenta (30 iunie 2010)
Ce ar putea sa ne bucure mai mult decat vestile bune despre pisicutele si cateii adoptati de la noi? O astfel de veste am primit de curand si, cum vrem sa impartasim cu voi nu doar necazurile ci si bucuriile, v-o relatam aici:
"Buna ziua D-na Marilena,
Am gasit astazi pagina de Facebook a asociatiei si m-am gandit sa va dau vesti depre Mani, un catel lup metisat pe care mi l-ati dat acum 5 ani, din adapostul de langa halele Obor.
Mani a crescut, s-a facut mare si frumos, are peste 20 kg. Are un ritual zilnic de plimbare cu mama si uneori cu mine si adora sa stea in casa, si sa se catere in fotoliu sau chiar in pat. Stie ca nu are voie, dar insista si ne pacaleste. De 4 ani are un tovaras felin, Athos, un motan negru luat din ghena unui bloc si timp de 2 ani a mai avut un tovaras, motanul Yuri, care a disparut. Are un latrat specific atunci cand vin, mama stie ca am venit inainte sa ma vada sau auda. Simte cand plec din Bucuresti, intr-o zi cand plecam a scapat din curte si a alergat disperat dupa masina zeci de metri: a trebuit sa ma intorc si sa-l pacalesc sa intre in curte. Daca scapa din curte nu mai vrea sa intre inapoi prea curand si se tine dupa mine pe strada, a ajuns chiar si la metrou...
Stie sa deschida usa de la casa si poarta, trebuie sa le incuiem si sa le vopsim din cand in cand pentru ca le zgarie. A ros coltul usii de la intrare pana a facut gaura si am schimbat-o. Sta slobod in curte si pandeste fiecare miscare din casa si de pe strada.
Intr-o zi cand mama facea cumparaturile la Mega Image a auzit un oftat de usurare langa ea: era Mani care a iesit din curte pe furis si a intrat dupa ea in supermarket! Asteapta cuminte pe trotuar cand mergem la cumparaturi, uneori mai latra ca sa venim mai repede. Este un rasfatat care incearca sa se impuna intotdeauna.
Numai bine,
Ioana"
Vestile despre rasfatatul Mani ne-au bucurat enorm. Multumim Ioana.
Speram sa primim cat mai multe astfel de vesti.
Click aici pentru cateva fotografii cu Mani.
Bobita tine cu dintii de viata (22 iunie 2010)

E orb si mai nou si surd. A avut un accident vascular. Nu s-a dat batut. Si-a revenit desigur, datorita ingrijirii medicilor de la City Vet dar poate si datorita dorintei lui de a trai. Desi are aproape 13 ani azi a avut parte de prima baie din viata lui. Tot azi a fost castrat din motive de sanatate, desigur. Si-a revenit spectaculos si dupa aceasta inteventie. Dupa doar cateva ore era gata sa-si bea laptele pe care il adora.
Pentru ca nu mai putea ramane in adapostul care nu-i putea asigura confortul necesar supravietuirii, a fost preluat de colega noastra Oana. Bobita multumeste celor care l-au ajutat de cand este in grija noastra si va roaga sa-l sustineti in continuare. Are nevoie de hrana de calitate pe care o mananca cu mare placere si, de ce nu, chiar de o casuta unde sa se bucure de restul zilelor care i-au mai ramas.
Il puteti ajuta pe el si pe alti protejati de-ai nostri aflati in situatii asemanatoare donand in contul:
Asociatia pentru protectia animalelor Robi
CIF 13765439 BCR 2
Cont RON: BCR 2 RO16RNCB0073049952070001
Cont EURO: BCR 2 RO05RNCB0073049952070005
Cont USD: BCR 2 RO32RNCB0073049952070004
sau prin serviciul online PayPal
Cick aici pentru mai multe fotografii cu Bobita dupa ce a fost imbaiat.
Va multumim din nou pentru sustinerea animalelor aflate in grija noastra.
Broomstick & Midnight (22 iunie 2010)

Si sa mai spuneti ca oamenii nu sunt inventivi... Pana acum, daca n-am salvat pisoi noi insine de pe strazi, i-am preluat de la diversi "oameni" si din diverse situatii, chiar daca ne este greu si abia mai reusim sa le gasim un locsor pe langa ceilalti "locatari" pe care ii avem in grija. I-am preluat pentru ca ne-au fost adusi pe ascuns la usa, aruncati peste gard sau indesati in masina asociatiei, pentru ca i-am gasit in pungi de plastic, aruncati la ghena, pentru ca "mi-a fatat pisica si acum ce vreti, sa-i arunc?!", pentru ca "altfel ii eutanasiez", sau "maine plec in strainatate", sau... Si credeam ca nimic nu ne mai surprinde.
Ei bine, pe acestia doi i-am gasit duminica dimineata, inchisi bine intr-o cutie de carton... unde credeti? Sub masa, la standul nostru de la Pet Expo!!! Adusi, desigur de un "om de bine", care mai mult ca sigur ca "iubeste animalele". De ce n-o fi stat sa ne intalneasca si sa schimbam o vorba... nu stim. Sau ne facem ca nu stim. Sunt, mai mult ca sigur, pisoi nascuti prin curtea cuiva, care n-a considerat necesar sa-si sterilizeze pisica.
Pisoii se afla acum in grija noastra si speram sa le gasim adoptatori cat de curand. Insa timpul trece repede si, daca mai cresc putin, sansele lor de adoptie scad vazand cu ochii, pentru ca, bineinteles, cei care doresc sa adopte animale, doresc numai pui....
Click aici pentru mai mule fotografii cu Broomstick si Midnight.
Alexandra si Frodo (21 iunie 2010)

Ce inseamna iubire sau, mai degraba respect pentru viata animalelor, se poate vedea in imaginea de mai sus. Alexandra, tanara noastra voluntara, este ingrijorata pentru sanatatea micutului Frodo, un catelandru cu multe probleme de sanatate. Dorinta ei ca acest micut sa supravietuiasca s-a implinit. Frodo si-a revenit spectaculos si tot ce-i mai trebuie acum este un stapan minunat care sa-l primeasca din tot sufletul in casa lui.
Daca esti tu acela trimite-ne un e-mail la: robi_mydog@yahoo.com
Click aici pentru mai mule fotografii cu cei doi.
Otto = pisoi la motor (20 iunie 2010)

Sunt un motanel mic, negru si foarte fricos. M-am nascut…nu se stie unde, de mama si tata sa nu ma intrebati pentru ca nu mi-i amintesc, de stapani buni n-am avut parte asa ca am fost nevoit sa ma descurc cum am putut. N-am fost prea inspirat in momentul in care mi-am ales drept refugiu motorul unei masini. M-a atras caldura si pentru putin timp m-am simtit bine, mi se parea ca am gasit un culcus bun.
Mare greseala am facut. La un moment dat am auzit un zgomot infernal si am crezut ca mor de frica. Nu stiam cum si unde sa ma ascund ca sa nu mai aud zgomotul insuportabil si sa nu mai simt caldura care devenea din ce in ce mai greu de suportat. Am inceput sa tip. In zadar insa, deoarece doamna de la volan isi vedea linistita de condus masina. Am crezut ca voi muri dar , doamna a fost nevoita sa opresca la culoarea rosie a semaforului si spre norocul meu a oprit langa "Sageata albastra" adica masina asociatiei Robi. Desigur cei de la Robi mi-au auzit stigatele disperate, asa ca i-au spus doamnei ca are un pisoi la motor si au rugat-o sa traga pe drepta. Cand a ridicat capota m-au gasit cu capsorul in motor. M-au extras de acolo, m-au dus la City Vet unde am fost operat. Mi-au pus sarme in mandibula deoarece era rupta si nu puteam sa ma hranesc. Acum pot manca. Am auzit ca peste o luna trebuie sa-mi scoata sarmele si nu o sa mai am nicio problema.
Ar mai fi doar o singura problema, am inceput sa cred in sansa unei vieti normale motiv pentru care sper ca cineva, adica un om cu suflet, sa ma adopte definitiv.
Va jur ca n-am sa mai intru niciodata in motorul unei masini.
Ce ziceti, le scrieti celor de Robi ca ma luati la voi? Cum nu stiti adresa...robi_mydog@yahoo.com
Click aici sa vedeti mai multe fotografii cu un motanel ghinionist…dar norocos.
Despre noi
Activitatea noastra a inceput cu mult timp inaintea infiintarii Asociatiei. Nenumaratele animale intalnite in drumurile noastre, abandonate, ce se inmulteau intr-un ritm rapid ne-au determinat sa .. mai mult »





