Ajutati-ne sa ne continuam activitatea! Sponsorizati programul de sterilizari gratuite!

Pana acum au fost sterilizate peste 2500 de pisicute si catelusi, iar 2000 au fost adoptati.

Fara "Sageata" nu putem continua



Donand sau sponsorizand ne puteti ajuta sa achizitionam un mijloc de transport nou, vital in munca noastra.

"Sageata albastra", cea care timp de 5 ani a transportat sute de animale, are mari probleme tehnice si nu ne va mai putea ajuta mult timp.
Sponsori






Parteneri









Vrei un catelus
sau o pisicuta?

Campania de adoptii "ADOPeT" are loc in parcul Obor in fiecare sambata intre 11 si 18

Urmareste-ne si pe

Cui ii pasa de mine?

Nu-i asa ca vrei
sa ma iei acasa?

Fa un cadou special
si ajuta animalele!

PIERDUT sau GASIT

De ce este BINE sa iti cresti copilul alaturi de un animal de companie


site dedicat protectiei si drepturilor animalelor: caini, pisici, animale domestice sau salbatice. Contine de asemenea informatii referitoare la vegetarianism, probleme de etica, ecologie si eradicarea saraciei.



Patriotii (17 octombrie 2010)

Dragi prieteni, vi-i prezentam pe cei trei patrioti, pisoii captivi in spatele peretilor la Cinema Patria. Am prins de stire de prezenta lor acolo datorita organizatorilor festivalului Animest, care i-au auzit mieunand cateva zile la rand si, cu toata bunavointa, n-au reusit sa-i prinda. Noi in seara asta am fost mai norocosi, ajutati si de cei de la Animest, de Violeta, voluntara ad-hoc si de domnul mecanic al cinematografului, care ne-a condus cu rabdare si intelegere prin toate cotloanele din subsolul plin cu tevi al cinematografului.

In spiritul anime-ului japonez care tocmai rula cand noi cautam de zor pisoii prin culisele cinematografului, i-am numit Kuni - motanelul tigrat cu alb, Sachi si Soko - pisicutele tricolore. Toti trei au aproximativ sase saptamani si nu par sa fi suferit prea tare de foame, insa va mai dura ceva pana sa li se curete blanita de unsoare, funingine, praf si ce-o mai fi prin ea. Nu sunt obisnuiti cu contactul uman si sunt inca speriati dar, la varsta lor, socializarea va merge repede.

Din pacate, pentru ca exista si un din pacate, misiunea n-a fost complet indeplinita: cand tocmai ne pregateam sa plecam cu cei trei pisoi in transportor, am vazut-o pe mama pisa, plimbandu-se nonsalanta prin sala, pe la picioarele spectatorilor. N-a vrut sa se lase prinsa in ruptul capului si s-a dus in culise, pe niste tevi in jos, unde mai avea cel putin un pui, pe care l-am auzit dar nu l-am putut vedea. Asadar, misiunea continua, pana-i prindem si pe mama cu puiul (speram sa fie doar unul!) ramas.

Tineti-ne pumnii!


Click aici pentru mai multe poze.

O surpriza neasteptata pentru protejatii nostri
(5 octombrie 2010)

In cursul saptamanii trecute protejatii nostri au fost de-a dreptul rasfatati: Compania Mars Romania ne-a donat o cantitate importanta de hrana uscata, de calitate superioara, pentru caini si pisici. Donatia a fost primita cu mare bucurie, atat de catre animalutele aflate in grija noastra, care au gasit bobitele de-a dreptul delicioase, cat si de noi, usurati astfel pentru o perioada de grija hranei si avand posibilitatea de a ne indrepta eforturile si mijloacele financiare, foarte dramuite, spre urgente, cum ar fi reparatul custilor inainte de venirea frigului si, bineinteles, sterilizari.

Multumim din inima companiei Mars Romania pentru gestul generos si dorinta de a-i ajuta pe protejatii nostri - si va reamintim tuturor ca doar cu sprijinul dumneavoastra putem merge mai departe.

Click aici pentru mai multe poze.

Sase ghemotoace zgribulite (5 octombrie 2010)

Un alt strigat de ajutor, undeva in Drumul Taberei.

Sase ghemotoace zgribulite, lipite strans unul de altul pentru o bruma de caldura, cu pielea plina de rani ce se vede clar prin parul mult prea rar pentru asa o vreme rece. Lipsa hranei adecvate si mizeria din jur i-a transformat din niste catei frumosi, veseli, cu blanita deasa, in niste amarati plini de raie.


Au fost abandonati pe trotuar, langa strada pe care trec tot timpul masini, nevoiti sa traverseze de fiecare data cand li se face sete, pentru a ajunge la singura baltoaca din jur, de langa roata unei masini parcate. Din pacate sansele de supravietuire in aceste conditii sunt egale cu zero, iar noi am ajuns prea tarziu pentru unul dintre ei. La inceput fusesera sapte...

Am inceput tratamentul pe loc (n-au vrut sa se trezeasca nici cand le faceam injectii, poate de frica sa nu piarda protectia fratiorilor lor) dar nu am avut cum sa-i lasam acolo, in asteptarea unui sfarsit tragic.
I-am luat cu noi, dar drumul lor spre recuperare este foarte lung. Au nevoie de medicamente, paturici sa le tina cald, deparazitare, vaccinare...

Click aici pentru mai multe fotografii.

Numai cu ajutorul dumneavoastra vom reusi sa-i insanatosim ca apoi sa le gasim familii iubitoare, care sa-i faca sa uite cosmarul prin care au trecut la o varsta mult prea frageda.

Daca doriti sa donati o puteti face in contul

Asociatia pentru protectia animalelor Robi

CIF 13765439 BCR 2
Cont RON: BCR 2 RO16RNCB0073049952070001
Cont EURO: BCR 2 RO05RNCB0073049952070005
Cont USD: BCR 2 RO32RNCB0073049952070004

sau prin serviciul online PayPal


Va multumim anticipat pentru ajutor.

Cei patru supravietuitori si-au revenit complet. Speram ca din zi in zi sa apara si adoptatorii! Click aici pentru mai multe fotografii.

Se poate si asa! (1 octombrie 2010)

Acum trei saptamani am primit o cerere de ajutor pe mail: Un catel de pe care cade blana iar pielea este rosie, iritata si plina de bube. Fusese abandonat dintr-o curte din apropiere, acum mai bine de un an, pentru ca incepuse sa i se incurce blana si sa-i cada parul. Si "stapanii", in loc sa incerce sa il trateze, l-au dat afara pe poarta. E mult mai simplu asa, nu?

Undeva pe strazile unui cartier bucurestean, printre case, blocuri si gunoaiele din spatele acestora, l-am gasit. Intr-adevar, arata rau. Blana cazuta in mai multe locuri, pielea rosie si inflamata si multe cruste pe nas si pe urechi.

La prima vedere parea un catel sperios, dar cum a inteles ca noi nu facem parte din oamenii care i-au facut rau si care l-au izgonit doar pentru ca a avut ghinionul sa se imbolnaveasca, si-a schimbat complet atitudinea. A devenit un catel vesel, prietenos, foarte dornic de afectiune, care ne-a demonstrat cat de bun catel de companie ar deveni daca i-ar da cineva o sansa.

In jurul nostru se adunasera vecinii si se uitau ca la televizor, nevenindu-le sa creada ca atingem cainele "urat, fara par si cu bube". Stai, ma, nu te-apropia, ca e bolnav, nu vezi? Nu pune mana! sau Mai bine da-i o pastila sa scapam de el de tot.... Din pacate asta e mentalitatea oamenilor. De ce nu cunosc, le e frica. Si de ce le e frica vor sa distruga.

Dupa nici trei saptamani de tratament rezultatele sunt clar vizibile. Crustele i-au cazut aproape in totalitate, pielea a inceput sa se vindece si parul sa-i creasca. Se transforma incet, incet intr-un catel frumos, cu blanita alba, jucaus si pupacios. In curand Happy (isi merita de prisos numele) va fi vindecat complet si singurul lucru care ii va lipsi va fi un adevarat stapan, care sa il iubeasca si sa nu-l mai abandoneze niciodata.

Deci se poate si asa, printr-un efort minim, sa ajutam un suflet care ne poate da atata dragoste in schimb. Nu l-am luat acasa, in adapost sau intr-o curte. L-am tratat pe strada, o data pe saptamana, timp de cateva minute. Nu e mult, dar pentru el e totul... chiar si asa!



Avem nevoie de ajutor! (20 septembrie 2010)

Duminica dimineata plecasem optimisti si bine dispusi catre adapost – doar urma sa le dam prietenilor nostri din bunatatile primite cu o zi in urma, la "Doneaza o conserva".

Nici nu am ajuns bine, ca pentru a 6-a oara (daca ne aducem bine aminte) in ultimele saptamani am gasit o serie de pui abandonati in adapost. Ce-i drept, nu erau 7 asa cum ne obisnuisem, ci "doar" 5. Problema cea mai mare e ca sunt foarte mici – 3 saptamani si jumatate. Avand in vedere suprapopularea de care tocmai vorbeam, dar si sensibilitatea lor la aceasta varsta, zilele in adapost le sunt numarate.

Unul dintre ei, cel mai mic, a fost luat deja in grija de una din voluntare. Au mai ramas 4 pentru care tragem un semnal de alarma!

Casele noastre sunt deja pline si, cel mai problematic, cu animale bolnave...

Astfel ca va rugam sa ne ajutati cu cazarea lor temporara pentru 1- 2 saptamani. Stim din experienta ca este greu pentru o singura persoana sa preia 4 pui, tocmai de aceea cautam mai multe persoane care sa ia cate unul. Sunt mici si nu deranjeaza cu nimic in casa, dar este vital pentru ei sa gasim oameni dispusi sa ne ajute sa le dam o sansa.

Ne puteti scrie pe adresa robi_mydog@yahoo.com iar voluntarii nostri va vor contacta in cel mai scurt timp.

Click aici pentru mai multe poze.

Cei patru au fost adoptati!



Despre noi

Activitatea noastra a inceput cu mult timp inaintea infiintarii Asociatiei. Nenumaratele animale intalnite in drumurile noastre, abandonate, ce se inmulteau intr-un ritm rapid ne-au determinat sa .. mai mult »