Fara "Sageata" nu putem continua
Donand sau sponsorizand ne puteti ajuta sa achizitionam un mijloc de transport nou, vital in munca noastra.
Vrei un catelus
sau o pisicuta?
sau o pisicuta?
Te asteptam in fiecare sambata in parcul Obor de unde poti pleca acasa cu unul dintre protejatii nostri.
Cui ii pasa de mine?
Nu-i asa ca vrei
sa ma iei acasa?
sa ma iei acasa?
Fa un cadou special
si ajuta animalele!
si ajuta animalele!
PIERDUT sau GASIT
De ce este BINE sa iti cresti copilul alaturi de un animal de companie
site dedicat protectiei si drepturilor animalelor: caini, pisici, animale domestice sau salbatice.
Contine de asemenea informatii referitoare la vegetarianism, probleme de etica, ecologie si eradicarea saraciei.
Atos, cockerul batran aruncat fara mila in zapada, sa moara (23 decembrie 2009)
Miercuri o persoana sufletista a gasit acest metis de cocker batran, peste 10 ani, blocat in zapada si plangand...nu se putea nici deplasa, nici tine prea bine pe picioare; extrem de slab, cu blana murdara si incalcita, plin de ciulini. A fost dus la medic pentu a vedea daca era cazul sa-i curme suferinta sau daca se mai putea face ceva pt el.
In urma investigatiilor, dar si a tratamentului inceput care da rezultate bune pana acum, s-a constatat ca principalele lui probleme de sanatate sunt cele aferente batranetii. Una si poate cea mai importanta ar fi artorza, care, datorita frigului cumplit si umezelii in care a stat de cand a inceput vremea rea s-a acutizat (de aceea era intepenit cand a fost gasit). Acum, dupa cateva zile de tratament, merge destul de bine.
In prag de sarbatori, speram la o minune...la cineva care sa ii ofere o masa calda si un adapost primitor!
Strict medical, nu se justifica o eutanasie, el putand trai in continuare cu aceste boli de batranete, insa cu conditia de a nu fi din nou pe strada, ceea ce ar fi fatal pt el.
Din pacate, lipsa unui adapost ne impiedica pe noi, Asociatia Robi, sa ii oferim caminul de care are atata nevoie. Apelam la voi, sa fiti Mos Craciunul lui si sa ii faceti cadou linistea de care are nevoie acum, la batranete.
Daca ne pueti ajuta in vreun fel, va rugam trimiteti un email la: robi_mydog@yahoo.com
Trei catelusi tremura si plang pe treptele unei scari de acces in bloc (22 decembrie 2009)
Asta am vazut noi in timp ce ne indreptam catre refugiul din Cernica. Ne-am oprit sa vedem ce-i cu micutii care tremura si plang. Asa am aflat ca sunt de fapt cinci si nu doar trei cati am vazut noi.
Iata-i si pe ceilalti doi in bratele Andreei. N-am putut sa-i lasam acolo, plangand si tremurand asa ca
iata-i pe micuti asteptand cuminti la City Vet, pentru evaluare si deparazitare, si…
din nou iata-i instalati in noua lor provizorie casuta. Sunt trei masculi si doua femele. Toti sunt foarte frumosi si ceva ne spune ca si acesti catelusi nu vor sta mult timp la noi.
Ar fi mare pacat sa lasati aceste superbe creaturi sa planga si sa ofteze dupa caldura caminului la care viseaza acum in AJUN DE CRACIUN.
MOS CRACIUN, cei cinci catelusi te asteapta si pentru ca stiu ca ai multe,multe lucruri minunate de infaptuit si probabil nu vei avea timp sa vii si pe la ei, te roaga sa le dai adoptatorilor adresa la care pot scrie ca ii vor:
robi_mydog@yahoo.com
Mos Craciun, micutii iti multumesc si-ti doresc sa fii sanatos si fericit.
Click aici sa-i vezi pe micuti .
Doi pisoi abandonati in frig (19 decembrie 2009)
In dimineata in care trebuia sa ajunga la Antena 1, pentru interviul din cadrul emisiunii Observator, Oana, aflata in intarziere, a renuntat la drumul obisnuit si a cautat o ruta mai scurta…. Bineinteles, totul se intampla pentru un motiv: in calea ei a intalnit, abandonati pe treptele de la iesirea Cinematografului Patria, doi pisoi de doar 3-4 saptamani.
Nu stim cat de mult sau putin statusera acolo, dar, in gerul de afara si in ninsoarea care tocmai incepuse, erau mai mult morti decat vii. Pisoii au fost dusi de urgenta la caldura si li s-au acordat primele ingrijiri, apoi au fost consultati de echipa de la City Vet si, in cele din urma, au ajuns la Andreea, unde vor ramane pana vor mai creste si vor putea fi dati spre adoptie.
Astazi se implineste o saptamana de cand au fost salvati. Acum au si nume, motanelului gri i-am spus simplu, Ti-Gri, iar pisicuta neagra si foarte, foarte mica pentru varsta ei este Mini. Ea are un drum mai lung pana la refacerea completa: din cauza malnutritiei, este foarte slabita si rahitica. De parca nu era destul, are un dezechilibru electrolitic, care ii creeaza mari probleme de coordonare a membrelor si locomotie. In primele zile abia reusea sa se tina pe picioare si sa se deplaseze. Acum insa, cu hrana adecvata si vitamine, si cu un loc al ei langa soba calda, isi revine incet-incet.
Puteti urmari evolutia celor doi pisoi salvati de Oana dand click aici.
Trimite un mail la: robi_mydog@yahoo.com pentru a-ti "rezerva" un pisoas.
BUCURIE si LACRIMI (19 decembrie 2009)
Catelusii Robi s-au bucurat azi de momente speciale. Pya, catelusa de talie foarte mica a avut parte de o adoptie fulger, iar ceilalti catei au primit un pranz mai mult decat gustos, pe care Adina a inceput sa-l pregateasca inca de ieri (pilaf cu multa carnita si legume). In plus au primit si cativa saci cu hrana uscata foarte foarte buna donati de alti iubitori de animale, contactati de Adina (doamna care-si sterge lacrimile – de inteles avand in vedere ca este la prima vizita intr-un adapost) si sotul ei.
Vom reveni cu detalii despre familia pe care o vedeti in cele doua fotografii de mai sus si alti oameni minunati care au raspuns apelului lor de ajutor pt. cateii si pisicutele Robi.
Pana atunci le multumim tuturor celor care ne ajuta sa mergem mai departe.
Click aici pentru alte poze!
Se pare ca Adina s-a dezghetat mai repede decat ne-am asteptat si ne-a trimis deja primele impresii:
"Dupa cum v-am promis va scriu o parere sincera despre Asociatia Robi.
Totul a inceput pe 28 august 2009 cand am aflat de asociatie....ma duceam la piata Obor si am vazut cateva animalute misunand pe acolo. Intrand,nu ne-am putut abtine sa nu luam si noi un sufletel neajutorat...Annya. Toate bune si frumoase pana cand am inceput sa vizitez site-ul aproape zilnic si chiar sa ma preocupe aceasta problema, cea a animalutelor fara adapost.
La inceputul lunii decembrie a aparut un concurs "Mosul animalutelor fara stapan"....am participat si eu cu catelusa mea,dar nefiind de rasa si neavand o poza haioasa nu aveam sanse sa castig.....asa ca m-am hotarat sa fac eu pe Mos Craciun (bineinteles cat am putut), am vb cu colegii de la servici, am trimis cateva mail-uri ....poate poate ma sprijina si pe mine cineva..... Au fost colegi care au donat banuti si asa m-am gandit ca le-ar prinde bine niste mancarica calda (avand in vedere ca afara sunt sub 0 grade. Am luat legatura cu fetele de la asociatie si au fost incantate de ideea mea....ramasese sa ne intalnim Sambata pe 19 dec.
Cu 3 zile inainte ma suna un domn Alexandru sa imi spuna ca si-ar dori si el sa doneze ceva pt animalute.......Doamneeee nici nu imi mai simteam picioarele...nu ma asteptam sa ma sune vreun strain...Cam toata lumea m-a descurajat....toti imi ziceau ca m-a sunat sa isi bata joc de mine....dar eu nu mi-am pierdut speranta si joi m-a sunat sa doneze 60 kg de hrana uscata, el impreuna cu o prietena Ana. Gata eram in culmea fericirii.....mai aveam o zi si imi indeplineam dorinta.
19.12.2009(adica azi)... ma trezesc la prima ora sa termin mancarica....am vorbit cu Mari si cu Oana si urma sa ne intalnim la 12.00.Prima locatie a fost cea din Bucuresti,sunt vreo 20 de catei,majoritatea puiuti...care mai de care mai iubitor....mai dornic de o mica mangaiere....Acolo m-a atras cel mai mult o catelusa mica....Pya....am facut ce am facut si am adoptat-o si pe ea :).
In fine...inarmate cu lopeti, mancare si apa am pornit spre locatia din afara Bucurestiului.....Va jur am ramas marcata pe viata.....cum au vazut masina au inceput sa latre si sa se urce pe garduri...cand am inceput sa le dam de mancare i-am cunoscut pe fiecare in parte.....unul nu avea un picior,unul un ochi,unul era prea batran....incet incet fetele imi explicau povestea fiecaruia.....si vedeam tristetea in ochii lor cand imi ziceau "pe acesta nu il va lua nimeni..." Cred ca scazuse de -10 gr C,iar eu dupa aproximativ o ora nu am mai rezistat (chiar ma simt prost) si m-am bagat in masina.......ma uitam la Mari si la Oana ca nu aveau nici o problema...zici ca erau din fier...ca nu simteau nimic...Cand am intrebat-o pe Oana cum rezista mi-a raspuns cu un zambet minunat "m-am obisnuit....si cand sunt printre catei chiar nu mai simt nimic".......Si acum cand ma gandesc la aceste cuvinte ma intreb de ce asemenea persoane le numeri pe degete??? De ce exista oameni care vad un catel ranit,bolnav,trist pe strada dau cu piciorul in el si merg mai departe??? De fapt sincer aceste persoane nu se pot numi "oameni"...
Am luat parte la cateva discutii ale fetelor despre telefoanele primite....nu stim decat sa sunam sa zicem "Am gasit un catel ce fac cu el? il las in frig sa moara....este un caine bolnav...dar nu pot sa il gazduiesc si nici sa il tratez"...Credeti oare ca aceasta mana de oameni de la asociatie au mostenit vreo avere??? nu.....hranesc animalutele,le castreaza,le trateaza pe cele bolnave din donatii...nu stiu cum sa se mai imparta.....Dar nu le-am auzit refuzand pe nimeni...traiesc cu speranta ca va veni o zi cand nu vom mai fi asa de indiferenti cu ei, ca exista si un Doamne-Doamne al lor si ca va rasari soarele si in viata lor.....haideti sa fim oameni cu un pic de suflet si sa ne gandim ca si ei,ca si noi au nevoie de hrana si de un adapost....si sa iei un astfel de animalut nu te costa sute de euro ca cei de rasa si din propria experienta acel catel va fi recunoscator pe viata si au atata dragoste de oferit......
Multumesc fetelor ca mi-ati dat ocazia sa va cunosc si ca mi-ati permis sa cunosc aceste minunate suflete...va admir pentru tot ceea ce faceti.
Multumesc lui Alexandru,Anei si tuturor colegilor care au contribuit la micul cadou pentru animalutele fara adapost.
Click aici pt. fotografii.
PIERDUTA!!!
S-a pierdut in ziua de 15.12.2009 in zona b-dul Ferdinand. Este femela, 4-5 ani, are zgarda rosie la gat, raspunde la numele de Yule.
Este foarte blanda si sociabila.
Se afla sub tratament.
Daca o vedeti sau aflati ceva despre ea, va rugam sa ne contactati de urgenta la numarul 0740 035 400 sau trimiteti un mail pe adresa robi_mydog@yahoo.com
Click AICI pentru mai multe poze.
Despre noi
Activitatea noastra a inceput cu mult timp inaintea infiintarii Asociatiei. Nenumaratele animale intalnite in drumurile noastre, abandonate, ce se inmulteau intr-un ritm rapid ne-au determinat sa .. mai mult »